Ascultarea activa este un mod excelent de a-i incuraja pe ceilalti sa ne vorbeasca. Interesul pe care-l aratam ii va determina adesea pe oameni sa fie mai vorbareti. Faptul ca nu le criticam gandurile si sentimentele ui va face sa se simta mai bine si sa se destainuie mai profund in legatura cu mai multe probleme decat in alta situatie.

Ascultarea activa ne ajuta si la rezolvarea problemei, vechi de cand lumea, ce facem atunci cand nu avem nimic de spus. Daca ni se intampla in mod frecvent sa nu putem scoate un cuvant, este probabil din cauza ca incercam sa ne concentram asupra a doua conversatii in acelasi timp: cea pe care o purtam cu cealalta persoana si cea pe care o avem cu noi insine. Cea din urma este legata mai ales de nelinistile privind performanta noastra. In mod paradoxal, cu cat dam ami multa importanta acestor griji, cu atat mai scazute vor fi performantele noastre.

Ascultarea activa ne ajuta sa lasam deoparte acest dialog intern perturbator, sa participam la ceea ce povestesc altii si sa traim sentimentele lor. Vom constata cu surprindere ca atunci cand ne concentram nu asupra noastra, ci asupra partenerilor de conversatie, ne vin in minte mult mai usor lucruri dspre care putem discuta. Si, avand in vedere ca am aratat atata atentie ascultandu-i, este mult mai plauzibil ca si ei vor dori sa ne asculte.

GRESELI COMUNNE IN ASCULTAREA ACTIVA

Maniere de papagal

 

Multe persoane, nefamiliarizate cu ascultarea activa, nu fac altceva decat sa reformuleze, cu alte cuvinte remarci de-ale altora. De exemplu:

Alex: Petrec de minune.

Andrei: Te simti excelent.

Alex: Sa ma dau in roata mare este marea mea placere

Andrei: Ce mult iti place sa te dai in roata mare!

Alex: Sper ca nu trebuie sa plecam acum

Andrei: Vrei sa mai stai.

Asemenea raspunsuri de papagal dau doar iluzia unei intelegeri. Adevarata ascultare activa presupune ca tragem concluzii si asupra sensului care se ascunde dincolo de ceea ce spune cealalta persoana.

Ignorarea sau minimalizarea sentimentelor

 

Sotia: Ma simt ca un robot; toata ziua aceeasi poveste cu copiii.

Sotul: Copiii astia chiar ca-ti ocupa tot timpul.

Sotia: Sunt deprimata.

Sotul: Ti s-au cam inecat corabiile.

In timp ce aplica ascultarea activa, multa lume ignora sau minimalizeaza intensitatea sentimentelor despre care i se vorbeste. Este ca si cum ar crede ca daca nu baga in seama niste sentimente, acestea vor si disparea. Este tocmai invers. Neluand in considerare realitatea si intensitatea emotiilor celorlalti, ele vor avea tendinta sa se accentueze, in vreme ce aratand intelegere, printr-o ascultare activa, aceasta poate avea un efect eliberator.

Lipsa concentrarii asupra vorbitorului

 

Vorbim cu o viteza de aproximativ 125 de cuvinte pe minut, in schimb avem capacitatea de a asculta 400 de cuvinte pe minut, ceea ce inseamna ca ascultam de trei ori mai repede decat vorbim. Din aceasta cauza, principiile ascultarii active sunt uneori violate: o luam inaintea vorbitorului, gandurile noastre se indreapta in alta parte. Incepem sa ne gandim la alte lucruri in loc sa-l ascultam pe celalalt. Este necesar, deci, sa exersam, pentru a ne putea concentra exact asupra a ceea ce spune celalalt.

ASCULTAREA ACTIVA A MESAJELOR NON-VERBALE

Mesajele non-verbale sunt adesea mult mai greu de interpretat corect decat mesajele verbale. Aceasta din cauza ca una si aceaasi expresie non-verbala, de exemplu un zambet sau bratele incrucisate, pot indica sentimente foarte diferite. De aceea, intepretarile noastre pot fi verificate prin urmatoarele trei procedee:

  1. Sa-i spunem celuilalt ce anume din ceea ce am auzit si am vazut la el ne-a condus la concluziile noastre.
  2. Sa-l intrebam daca este corecta concluzia noastra.

De exemplu:

  1. „Cand te-am rugat sa ma insotesti la cursul de macrame, ai spus incet doar atat <<pare nostim>>, apoi ai schimbat vorba. Nu cred ca voiai intr-adevar sa vii. Am dreptate?”
  2. „Adineauri ai spus ca-ti place munca ta, dar te-ai incruntat. Asta inseamna ca exista in ceea ce faci si lucruri bune si lucruri rele?”
  3. Casti intr-una; ma intreb daca nu cumva ai vrea sa mergi acasa. Am dreptate?

Daca nu am ajuns la nicio concluzie, putem sa-i spunem ce am observat si apoi sa cerem celeilalte persoane explicatii. De exemplu: „ De o luna de cand ne-am cunoscut, nu vrei sa ma insotesti decat la masa de pranz – niciodata la cina sau la un spectacol. Sunt tare curios de ce?”; „Cand am pomenit despre perspectiva de a merge la munte, la schi, un mic zambet ti-a aparut pe fata. As vrea sa stiu la ce te gandeai?”

Alex se intalnea in fiecare zi la serviciu, pe hol, cu o fata, erau in relatii bune. Intr-o zi, fata nu i-a mai raspuns la salut. Dupa aproape o saptamana, in care atitudinea ei a ramas ne schimbata, Alex i-a spus: „De cinci zile iti zambesc si te salut si nu-mi raspunzi deloc. Cred ca am facut ceva care te-a suparat. Am dreptate?” „Vai, nu, deloc – a raspuns fata. Bunicul meu a murit saptamana trecuta si n-am mai fost in stare sa ma gandesc la nimic altceva”.

Daca alex n-ar fi folosit tehnica ascultarii active a mesajelor non-verbale, poate ca ar fi facut ceea ce majoritatea oamenilor ar face in asemenea situatii – sa presupuna in mod tacit ca ea nu-l place si sa inceapa sa evite contactul cu ea.

ASCULTAREA NON-VERBALA A MESAJELOR IN AFACERI

Mesajele non-verbale negative pot fi abordate mai bine pe cale non-verbala, decat pe cale verbala. Sa presupunem, de exemplu, ca, in timpul unei negocieri, interlocutorul isi incruciseaza bratele, semnalizand prin asta ca, probabil, respinge propunerea noastra. Stim, in urma cercetarilor facute aspura limbajului trupului ca atunci cand o persoana isi incruciseaza bratele recepteaza si retine cu 40{2cff7c644db9119eee720305f8076ea731684a73f7cf3c4a637eb4ffe03cc44c} mai putin din ceea ce ii spune si ca majoritatea gandurilor ei devin negative. De aceea, este de importanta cruciala ca in cursul unei negocieri sa nu ne multumim doar cu interpretarea semnalelor non-verbale, ci si sa actionam tinand seama de acestea.

O abordare verbala de genul: „Am observat ca v-ati incrucisat mainile. Am spus ceva ce nu va place?” – Poate declansa un raspuns ca acesta: „Da, nu agreez nici propunerea dumitale si nici pe dumneata!”

Deci, atunci cand decodificam un mesaj negativ transmis prin lumbajul trupului intr-o situatie de afaceri, sa folosim o abordare non-verbala pentru a rezolva problema. Sa-i oferim un obiect oarecare persoanei respective pentru a o obliga sa-l ia cu mana, ceea ce o va determina sa-si desfaca bratele. Cercetarile asupra limbajului trupului arata ca prin inlaturarea unei pozitii negative a trupului se elimina si atitudinea negativa pe care ea o implica, ceea ce ne ofera o sansa in plus de a ajunge la o solutie pozitiva.

CUM SE POATE INVATA ASCULTAREA ACTIVA

Calea cea mai usoara pentru a invata arta ascultarii active este sa-i facem pe ceilalti sa ne parafrazeze remarcile. Daca vrem sa ne asiguram ca celalalt intelege mesajele noastre, sa-l obligam sa foloseasca ascultarea activa, spunandu-i: ”As dori sa ma ascultati si sa-mi spune-ti ce ati retinut. Nu atat parerea dvs. ma intereseaza acum si nici modul in care vedeti rezolvarea problemei. Vreau doar sa stiu daca am fost clar in ceea ce am spus”

In atmosfera incarcata a discutiilor este foarte usor sa interpretam gresit mesajele, asa ca ascultarea activa este deosebit de valoroasa. Sa-i spunem celeilalte persoane” Ca sa fim siguri ca intelegem exact ceea ce spune fiecare dintre noi, va propun un experiment nou. Dupa fiecare replica a dvs., inainte de a raspunde, am sa va spun ce am retinut. Daca n-am interpretat corect cuvintele dvs., repetati cele spunse pana cand voi intelege. Si dvs. sa procedati la fel cu spusele mele. Ok?” Apoi sa incepem discutia, intrebandu-l pe celalalt ce a inteles din ceea ce i-am spus sau interesandu-ne daca l-am inteles cum trebuie.

SA ASCULTAM CU TOATA ATENTIA

In fine, sa fim ascultatori atenti atunci cand vorbesc ceilalti. Ascultarea cu toata atentia inseamna a asculta constiincios, cu intreaga noastra capacitatea de intelegere, cu ochii si cu urechile, cu mintea, cu intreg trupul. Sa ne aplecam inainte fizic si psihic si sa ascultam cu atentie pe intreaga durata a conversatiei. Sa ne concentra asupra fiecarui cuvant spus si asupra felului cum e spus. Numai asa invatam de la ceilalti si ii vom intelege si vom aveam mai multe satisfactii in viata.

Tot ai citit pana aici. Zi-ne si parerea ta!

comentarii