Chimia Iubirii

0

Stiu din propria experienta si din a celorlalti ca, pentru cei care se iubesc, timpul pe care il petrec impreuna este special si diferit de experientele tuturor celorlalti oameni din lume. E un timp pe care cuplurile il savureaza, il rememoreaza iar si iar. Cand ne gandim la ce simtim atunci cand suntem indragostiti putem descrie o perioada idilica de inceput, o lume transformata. Oamenii ne pareau mai prietenosi, culorile mai aprinse, mancarea avea un gust mai bun, totul in jurul nostru stralucea de o noutate fara pata, la fel cum ni se intampla atunci cand erau mici.

Dar cea mai mare schimbare consta in modul cum ne vedeam noi pe noi. Brusc, aveam mai multa energie si o perspectiva mai sanatoasa asupra vietii.

Ne simteam mai intelepti, mai jucausi, mai optimisti. Cand ne priveam in oglinda, ne placea din nou fata pe care o vedeam (poate ca, la urma urmei, eram vrednici de afectiunea iubitului sau a iubitei). Unii poate aveau o imagine de sine atat de buna, incat, pentru o perioada, erau chiar capabili sa renunte la substituturile pentru satisfactie pe care le aveau. Nu mai aveau nevoie sa se rasfete cu dulciuri, droguri sau alcool, sau sa se sedeze cu ajutorul privitului la televizor, ori sa dea un plus de savoare vietilor lor prin sexul recreational. Muncitul peste program nu li se mai parea o activitate chiar atat de atragatoare.

La apogeul relatiilor de dragoste, aceste intense sentimente pozitive iradiaza in exterior, iar indragostitii se simt mai iubitori si mai toleranti in ceea ce-i priveste pe toti ceilalti.

Ce provoaca, mai exact aceste sentimente “de bine” si care este chimia dragostei romantice?

Psihofarmacologii au aflat ca cei care iubesc sunt literalmente drogati cu hormoni naturali si substante chimice care le inunda corpurile, dandu-le un sentiment de bunastare. In timpul fazei de atractie dintr-o relate, creierul secreta dopamina si norepinefrina, doi dintre neurotransmitatorii corpului nostru. Acestia ne fac sa vedem viata intr-o nuanta roz, avem un puls rapid, o cantitate mai mare de energie si un ascutit simt al perceptiei. In cadrul acestei etape, cand cei care se iubesc vor sa fie impreuna in fiecare clipa a zilei, creierul isi mareste productia de endorfine si enkefaline, niste narcotice naturale ce maresc sentimentul de securitate si confort.

Dr. Michael R. Liebowitz, profesor asociat de psihiatrie clinica la Universitatea Columbia, duce aceasta idee mai departe, sugerand ca experienta mistica a sentimentului de uniune prin care trec indragostitii ar putea fi cauzata si de o crestere a productitei de serotonina.

Dar, oricat ar fi de ciudat sa privim dragostea din punctul de vedere al farmacologiei, oamenii de stiinta nu pot explica ce anume cauzeaza secretia acestor puternice substance chimice, sau ce le face sa-si micsoreze cantitatea. Tot ceea ce pot ei sa faca este sa ateste faptul ca dragostea este o experienta fizica intensa, care are componente biologice masurabile.

Pentru a ne imbogati perspectiva, trebuie sa ne intoarcem la domeniul psihologiei si sa vedem ca dragostea romantica este o creatie a mintii inconstiente.

In articolul anterior, am dat o explicatie dragostei romantice si am spus ca motivul pentru care avem sentimente atat de bune la inceputul unei relatii este simplu. Creierul nostru crede ca, in sfarsit, ni s-a dat o sansa de a fi ingrijiti si de a ne recastiga integritatea initiala. Daca vom cauta acolo unde trebuie, vom gasi suficiente dovezi ca, intr-adevar, acest lucru se intampla.

Una dintre dovezi ar fi limbajul universal al indragostitilor. Ascultand melodii cunoscute, citind poezii de dragoste, piese de teatru si romane, carti de specialitate, ascultand prietenii cum isi descriu relatiile, vom  ajunge la concluzia ca toate cuvintele pe care si le spun indragostitii, din toate timpurile, pot fi reduse la patru propozitii de baza (restul reprezinta o elaborare) si aceste patru propozitii ofera o perspectiva deosebita asupra taramului inconstient al dragostei romantice.

1. Prima dintre acestea se iveste timpuriu intr-o relatie, poate la prima sau la a doua intalnire, si suna cam asa:

„Stiu ca de-abia te-am intalnit, dar, simt ca deja te cunosc.“

Aceasta nu e doar o replica pe care si-o spun indragostitii. Dintr-un motiv inexplicabil, se simt bine unul langa celalalt. Traiesc un fel de vibratie confortabila, ca si cum s-ar cunoaste unul pe celalalt de ani de zile. Acest lucru mai poate fi numit si „fenomenul recunoasterii”, deoarece aceasta propozitie isi pierde, oarecum, din mister atunci cand ne amintim ca oamenii isi aleg iubitii pentru ca acestia seamana cu cei care au avut grija de ei in copilarie. Nu e de mirare deci ca au un sentiment de deja-vu, de familiar. La nivel inconstient, se simt din nou in legatura cu cei care le-au purat de grija, doar ca, de aceasta data, cred ca cele mai profunde si fundamentale dorinte din copilarie le vor fi satisfacute.

2. Candva, mai tarziu, indragostitii ajung la cel de al doilea schimb important de informatii:

„E ciudat, isi spun ei, dar, desi ne intalnim de putin timp, nu-mi pot aminti o perioada in care sa nu te fi cunoscut”.

Desi s-au intalnit cu cateva zile sau o saptamana in urma, li se pare ca au fost impreuna dintotdeauna; relatia lor nu are limite temporale. Acest lucru mai poate fi numit si “fenomenul atemporalitatii”, deocarece aceasta afirmatie, e o dovada a faptului ca dragostea romantica este un fenomen ce apartine creierului vechi. Cand oamenii se indragostesc creierul lor vechi combina imaginea partenerilor lor cu a ingrijitorilor din copilarie, si astfel ei intra pe taramul unui prezent etern. Pentru inconstient, a avea o relatie intima de dragoste seamana foarte bine cu sentimentul pe care il traieste un copil atunci cand se afla in bratele mamei sale. E vorba de aceeasi iluzie de siguranta. de securitate, aceeasi absorbtie completa

Intre timp, ei isi intaresc iluzia ca sunt parintii-surogat unul pentru celalalt, spunand:

„Te voi iubi cum nu te-a mai iubiti nimeni niciodata”.

Desigur vechiul creier savureaza din plin acest comportament delicios regresiv. Indragostitii cred ca vor fi vindecati nu prin munca si/sau implinire de sine obositoare, ci prin simplul fapt de a se iubi cu cineva pe care creierul vechi l-a confundat cu persoana ce i-a purtat de grija.

3. Cand o relate a avut timp sa se implineasca, indragostitii se privesc in ochi si pronunta cea de a treia propozitie importanta:

“Cand sunt cu tine nu ma mai simt singur ci intreg, implinit”.

Acest lucru se mai poate numi si “fenomenul reunificarii”.

Ce am putea spune despre aceasta propozitie, despre acel sentiment de integritate si unitate care ii invaluie pe indragostiti?

Cunosc faptul ca au ales, fara sa-si dea seama, pe cineva ce manifesta chiar trasaturile care le-au fost rapite lor in copilarie.  Au redescoperit sinele pierdut. Cand oamenii cu trasaturi complementare se indrgostesc, se simt ca si cum ar fi fost brusc eliberate de reprimarile din copilarie.

4. In cele din urma, la un moment dat, indragostitii rostesc o a patra declaratie de dragoste. Isi spun unul celuilalt:

“Te iubesc atat de mult, incat nu pot sa traiesc fara tine.“

Au ajuns atat de implicati, incat, nu-si pot imagina o existenta separata. Acest lucru se mai poate numi si “fenomenul necesitatii”, pentru ca indragostitii simt ca mor daca se despart si atesta ca indragostitii isi transfera responsabilitatea de supravietuire de la parinti la partener, fara sa-si dea seama.

Raspunzandu-le nevoilor neimplinite ale copilariei, partenerii lor le vor deveni aliati in lupta pentru supravietuire. La un nivel mai profund, aceasta propozitie ne arata teama ca, daca indragostitii  s-ar desparti, si-ar pierde sensul unitatii pe care l-au recapatat. Ar redeveni creaturi pe jumatate intregi, separati de  intregul existential. In launtrul lor s-ar forma din nou sentimente de singuratate, de anxietate si nu s-ar mai simti conectati la lumea inconjuratoare. In cele din urma, pierderea celuilalt ar insemna si pierderea noii constiinte de sine.

Programare Psiholog Galati Oana Rafa – Cabinet psihoterapie PsiHolistic
Sau puteti face o programare direct la telefonul:0756 62 77 92

Tot ai citit pana aici. Zi-ne si parerea ta!

comentarii

About the Author

AndreeaAbsolventa a Universitatii Spiru Haret / Facultatea Sociologie-Psihologie, Profilul - Psihologie (2008 -2011), BucurestiView all posts by Andreea

Leave a Reply

/* ]]> */