Depresiile scurte

1

Depresiile “scurte” sunt grupate intr-o categorie ce e adesea ignorata de numeroase clasificari, insa voi  prezenta pe scurt cateva dintre ele.

1. Depresia sezoniera

Acest tip de depresie survine adesea in timpul iernii; ea este uneori precedata de o anticipare anxioasa in lunile de vara (iulie-august).

Tulburarile debuteaza de obicei intre octombrie si decembrie si dureaza spontan de la trei la patru luni.

Depresia sezoniera ii afecteaza mai ales pe subiectii tineri si depinde si de sexul acestora: noua femei fata de un singur barbat.

Clinic ea se caracterizeaza printr-o hiperfagie compulsionala: persoana mananca enorm, fiind foarte atrasa de dulciuri ce se absorb rapid, de aici rezultand si o crestere rapida in greutate.

Se constata si tulburari ale concentrarii intelectuale, anxietate, iritabilitate, o tendinta spre inchidere in sine, o scadere a elanului vital, lentoare, astenie insotita de o diminuare a libidoului.

Pe de alta parte, se manifesta si o stare excesiva de somn (hipersomnie) care nu este odihnitoare si da impresia unei stari de amorteala, de viata latenta.

Dar o intrebare ramane in suspans: Depresiile sezoniere constituie oare o entitate clinica aparte sau este vorba despre o simpla exagerare a unei variatii a dispozitiei fiziologice?

Dispozitia este disforica si foarte dependenta de vreme. Aceste episoade iau sfarsit o data cu sosirea primaverii, care provoaca uneori, precum expunerea la soare un viraj hipomaniacal.

2. Depresia recurenta sau “Depresia de trei zile”

Acest tip de depresie este recunoscuta de putina vreme. Ipoteza fecunda care a permis individualizarea ei este judicioasa si merita sa fie amintita. Descrierea acestei “depresii intermitente de trei zile” a fost posibila pornindu-se de la o analiza retrospectiva a tentativelor de suicid  si a starii psihologice de dinaintea trecerii la act.

Intr-adevar este vorba despre niste momente depresive brutale, care se repeta, sunt de scurta durata, dar inavadeaza intreaga personalitate intr-atat,  incat determina o trecere la actul suicidar.

Starea depresiva este severa, iar potentialitatea suicidara foarte mare. Insa aceste momente nu corespund criteriilor DSM referitoare la episodul depresiv major din cauza unei durate care poate fi mai mica de doua saptamani. Datorita aparitiei lor bruste, a severitatii si recurentei lor (unul sau doua accese pe luna), depresiile scurte recurente reprezinta un handicap important si imprevizibil.

3. Depresia secundara unei afectiuni psihiatrice

Toate nevrozele (fobica, isterica, de angoasa sau obsesionala) se pot afla, atunci cand se agraveaza intr-atat incat devin invalidante, la originea unei reactii depresive. S-a ajuns chiar si la realizarea unei tipologii a comportamentului nevrotic depresiv: Typus Melancholicus!

De asemenea in psihoze (mai ales schizofrenica) depresia poate sa constituie o reactie la decompensarea psihotica, sau invers, sa survina  in etapa cu totul speciala a abraziunii delirului prin neuroleptice, care-l lasa pe psihotic prada propriului sau vid interior.

4. Depresia datorata sevrajelor si regimurilor de slabire

Foarte adesea, se constata o reactie depresiva in timpul sevrajului alcoolic sau al sevrajului de benzodiazepine (o varietate de tranchilizante). Acelasi lucru este valabil si in timpul restrictiilor alimentare voluntare din cadrul unui regim de slabire.

5. Depresia datorata unei afectiuni organice

Anumite afectiuni organice pot determina episoade depresive. Este, de exemplu, cazul unor afectiuni cerebrale (tumori cerebrale, boala Parkinson, traumatisme craniene, screloza in placi…).

La fel se intampla si in cazul unor afectari endocrine: suprarenale, tiroida, diabet, hiperparatiroidism, sau al unor boli infectioase: tuberculoza, hepatita virala, sida…

6. Depresia datorata unor medicamente

Acest tip de depresie este adesea uitata de catre medici. Ele sunt induse de medicamente precum: corticoidele (derivate ale cortizonului), anumite antiulceroase, anumite antituberculoase, anumite antihipertensive, anumite anorexigene si neuroleptice. Acestea sunt doar cateva dintre ele.

Se considera ca depresiile care dezvaluie o patologie organica subiacenta reprezinta, potrivit studiilor, de la 20 la 30% din cazuri.

7. Depresia alexitimica sau esentiala

Este vorba despre o stare latenta de depresie pentru care nu se gasesc cu adevarat simptome pozitive de depresie si care este adesea revelata in cursul unei cure psihanalitice.

Survine la pacienti care sufera de maladii psihosomatice cu o asemenea carenta in mentalizare, incat prezinta o mare fragilitate psihica, fragilitate ce se poate transforma in depresie numita “esentiala” pentru ca acestia prezinta o incapacitate de a-si exprima starea emotionala si afectiva.

8. Depresia de involutie

Are un debut care este atat insidos cat si tardiv. Prin urmare diagnosticarea poate fi dificila.

Ea survine asa cum o indica si numele ei, in absenta oricarui antecedent si se prezinta de cele mai multe ori camuflata in spatele unor cauze ipohondre. Agitatia anxioasa si ideile delirante (de rutina, de prejudiciu, de distrugere) aduc in prim plan riscul suicidar.

 

Programare Psiholog Galati Oana Rafa – Cabinet psihoterapie PsiHolistic
Sau puteti face o programare direct la telefonul:

0756 62 77 92

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tot ai citit pana aici. Zi-ne si parerea ta!

comentarii

About the Author

AndreeaAbsolventa a Universitatii Spiru Haret / Facultatea Sociologie-Psihologie, Profilul - Psihologie (2008 -2011), BucurestiView all posts by Andreea

Leave a Reply

/* ]]> */