Fii genial!

3

De unde le vin ideile geniilor? Ce strategii de gandire foloseau mintile stralucite precum cea a lui Einstein, Edison, da Vinci, Darwin, Picasso, Freud sau Mozart? Ce putem sa invatam de la ei?

Cele mai multe persoane cu inteligenta medie puse in fata unei probleme ii pot gasi solutia fara dificultate. De exemplu la intrebarea  „Cat este jumatate din treisprezece?”, majoritatea vor raspunde imediat  „sase si jumatate”. Probabil ca ati gasit  solutia cat ai clipi si ati trecut repede peste.

Gandim, de obicei, prin imitatie, folosindu-ne de experientele trecute. Cand avem de rezolvat o problema, cautam o solutie verificata in trecut. Ne gandim la ce am invatat noi in viata, scoala, lucru, care sa ne ajute sa gasim solutia acum. Selectam raspunsul pe care il consideram cel mai potrivit, inlaturand  din minte orice alte experiente sau posibile raspunsuri si mintea lucreaza intr-un  sens bine definit, spre obtinerea solutiei.

Geniile, insa, nu gandesc prin imitatie, altfel spus reproductiv, ci gandesc in mod productiv. Cand au de rezolvat o problema, se gandesc in cate moduri o pot privi, cum o pot regandi, cate solutii diferite pot gasi pentru ea, in loc sa se gandeasca la ceea ce au fost invatati pentru a rezolva problema respectiva. Reusesc, astfel, sa descopere mai multe solutii, unele dintre ele total diferite de cele clasice, obisnuite, altele chiar unice.

Cum putem afla jumatatea lui 13

6,5

Sase si jumatate

Trei si zece = 4 (4 litere de fiecare parte)

13= 1,3

XIII= 11, 2 (daca injumatatim pe verticala, 2 si 2 cifre romane)

XIII= 8,8 (daca injumatatim pe orizontala, obtinem 8 deasupra si 8 dedesubtul liniei)

Cel mai mult conteaza dorinta de a descoperi toate  solutiile, de a nu te opri dupa ce ai gasit un raspuns. Intrebat care este diferenta dintre el si o persoana normala, Einstein a raspuns ca, pus sa caute acul in carul cu fan, cineva s-ar opri  de indata ce a gasit acul, pe cand el ar cauta in continuare pana ar gasi toate cele ascunse.

Un proces similar se petrece si cu noi ca indivizi: detinem cu totii idei si concepte formate pe baza experientelor anterioare, insa ele se tocesc si isi pierd avantajele daca nu le asiguram variatia si evolutia fireasca.

In 1861, neamtul Phillip Reiss a inventat o masinarie care transmitea sunetul. Era atat de aproape de inventia telefonului, insa toti expertii in comunicare in Germania acelor ani l-au convins ca nu ar servi la nimic, deoarece exista telegraful. Peste doar 15 ani, Aleander Graham Bell a inventat telefonul si a ajuns multimilionar, iar Germania a fost primul mare utilizator al noii inventii.

In 1938, Chester Carison a inventat xerografia (procesul de copiere a unei imagini). Toate marile companii i-au ironizat propunerea si nici nu au luat in considerare utilizarea acestei inventii. Motivau ca nimeni nu ar vrea sa cumpere un copiator scump cand hartia este atat de ieftina.

Este destul de greu sa ne gandim la solutii alternative atunci cand avem deja o solutie care pare sa dea roade. Tindem sa ne limitam la o singura idee, convinsi ca aceasta este nu doar cea mai buna, ci singura, pana cand ea se dovedeste a fi gresita. Geniile, insa, par sa urmeze legile evolutiei biologice. Natura este extrem de productiva; ea creeaza o multitudine de posibilitati prin incercari aleatorii, iar ceea ce supravietuieste este hotarat prin selectie naturala, 95% dintre speciile noi nu traiesc decat foarte putin timp.

Geniile functioneaza pe aceleasi principii ca si evolutia biologica, deoarece se bazeaza pe generarea imprevizibila de numeroase alternative si rationamente, din care intelectul urmeaza sa le retina doar pe cele mai bune, pe care sa le dezvolte si sa le foloseasca.

Cum creeaza geniile atat de multe rationamente si alternative? Cum de sunt ideile lor atat de diverse si de productive? Cum creeaza variatiile oarbe, care duc la idei noi, originale? Nu este vorba de niste strategii pas-cu-pas, de niste formule ale genialitatii, ci de o descriere minutioasa a modelului gandirii creative de-a lungul timpului.

Cum sa vezi ceea ce nimeni altcineva nu vede:

  1. Sa stii cum sa vezi lucrurile. Ei bine ideile geniale vin adesea din analiza unei situatii dintr-o perspectiva din care ceilalti nu au mai analizat-o inainte. La o prima privire asupra problemei, perspectiva este limitata de modul clasic de a o privi, ceea ce nu permite o analiza completa asa cum este posibil atunci cand se descompune problema si se analizeaza din mai multe perspective. Analizand problema din mai multe perspective, geniile nu gasesc solutii numai pentru situatia pe care o studiaza, ci descopera solutii pentru alte probleme.
  2. Sa iti comunici gandul. Explozia de creativitate din epoca Renasterii era strans legata de exprimarea cunostintelor si a ideilor intr-o alte limba, cea a desenelor, a picturii, a diagramelor, hartilor intr-o epoca in care se foloseau exclusiv metodele matematice si verbale.  Geniile au o mare usurinta in a-si exprima ideile vizual si spatial, in a expune informatia in mai multe feluri.

Cum sa te gandesti la ceea ce nimeni altcineva nu se gandeste:

  1. Sa gandesti productiv. Geniile produc nu numai o cantitate importanta de idei, ci si variatii originale ale ideilor. Thomas Edison are 1093 de inventii patentate si detine inca recordul. El isi impunea lui insusi, cat si asistentilor sai o cota de creatie, regula era sa faca o inventie minora la fiecare zece zile si o inventie majora la fiecare sase luni.  Din cantitate sustragi calitatea, esenta.
  2. Sa faci noi combinatii. O explicatie etimologica cogito „gandesc” insemna la inceput „a agita, a amesteca”, iar intelligo de la care s-a format „inteligenta”, inseamna „a face o selectie”. Asemena unui copil ce amesteca si combina piesele jocului Lego, in zeci si sute de feluri, asa geniile  combina permanent ideile, imaginile, sugestiile, gandurile, in mod mai mult sau mai putin constient. Nu este neaparat nevoie sa inventezi noi lucruri pentru a le combina ci prin combinatia celor deja stiute sa inventezi ceva nou.
  3. Sa faci conexiuni intre lucruri diferite.  Sa legi lucruri ce aparent nu au nici o legatura, sa fortezi relatia dintre ele este o alta strategie, sa-i spunem asa de a inventa. Relatia intre sunetul unui clopotel si caderea de pe o stanca a apei ce evidentiaza faptul ca sunetul se propaga in unde a fost creata de Leonardo da Vinci.
  4. Sa asociezi contrariile. david Bohm, fizician si filosof, este de parere ca geniile pot sa creeze idei originale deoarece tolereaza asocieri intre aspecte opuse sau incompatibile ale lucrurilor. In acest fel a ajuns Bohr sa vada lumina atat ca particula , cat si ca unda, aplicand principiul complementaritatii.
  5. Sa cauti in alte lumi. Dupa Aristotel, metafora era o creatie de geniu a celui capabil sa vada asemanari intre universuri diferite. Einstein a explicat mare parte dintre principiile sale prin comparatii cu activitatile de zi cu zi, ca de exemplu vaslitul  sau stationarea pe peron atunci cand trece un tren.
  6. Sa gasesti ceea ce nu cautai. De fiecare data cand esuam intr-una dintre incercarile noastre, ajungem la un rezultat total diferit, deci nou.  Ei bine, acesta este principiul de baza al creatiei intamplatoare. Ne intrebam de cele mai multe ori de ce nu am ajuns la rezultatul dorit, dar creatia intamplatoare duce la o intrebare mult mai importanta : „Ce am ajuns sa facem de fapt?” Raspunsul la aceasta intrebare, cat mai original, este primul pas spre un act creativ. Alexander Fleming nu a fost primul care a observat mucegaiul  de pe o cultura  de bacterii moarte, un alt medic mai putin inspirat ar fi aruncat mucegaiul, considerandu-l nerelevant, insa Fleming l-a folosit in continuare in cercetarile sale, ajungand sa descopere penicilina si sa salveze milioane de vieti. Orice esec inseamna feedback, un raspuns.
  7. Sa trezesti spiritul de colaborare. Inteligenta colectiva este mai bogata decat cea individuala si oamenii si-au dat seama inca din vremurile primitive, cand se adunau sa vaneze. Este de preferat sa iti pastrezi totusi individualitatea intr-un grup in care fiecare este activ, in care ideile si eforturile se combina si rezultatul este o sinteza productiva.

Geniile creatoare sunt genii pentru ca stiu „cum” sa gandeasca si nu „ce” sa gandeasca.

Adoptarea acestor strategii, sa le spunem,  va ajuta sa deveniti mai creativi decat cei ce nu vor sa-si dezvolte aceasta latura, lumea nu ne ofera garantii ci doar oportunitati.

Nu lasa pe nimeni sa-ti spuna ca nu poti.

Creativitatea inceteaza, deci, a mai fi apanjul exclusiv al artistilor, devenind un instrument practic la indemana oricui doreste sa invete sa gandeasca diferit. De la copii de varsta scolara la echipele manageriale de varf, gandirea laterala a adus tuturor celor care au aplicat-o o noua perspectiva asupra felului in care functioneaza propria minte si o uimitoare crestere a capacitatii de a propune idei noi, de a gasi solutii si a obtine rezultate uimitoare.

Un alt mod de a analiza o idee este acela prin gandire laterala.


Tot ai citit pana aici. Zi-ne si parerea ta!

comentarii

About the Author

Oana RafaPsiholog Galati cu formare in psihoterapie ericksoniana si Hipnoza clinica sub egida Asociatiei Romane de Hipnoza clinica, Relaxare si Terapie Ericksoniana, Oana Rafa isi practica meseria de psihoterapeut cu toata pasiunea, lucru de care va veti convinge daca veti avea ocazia sa ajungeti intr-o sedinta de psihoterapie cu ea. La certificarile de mai sus se mai adauga formari in: psihoterapie sistemica de cuplu si familie, Programare Neuro-Lingvistica (sub egida International Trainers Academy of NLP), Formare in Terapie Ericksoniana cu John Thompson, si numeroase workshop-uri si cursuri de training in domeniu.View all posts by Oana Rafa

  1. Cristi
    Cristi02-01-2011

    Super perspectiva.
    Ma sfatuiesti de o carte adevarata despre gandirea laterala?

    Sa cream schimbarea (zice sloganul unei firme)

  2. eu
    eu02-03-2011

    smecher

Leave a Reply

/* ]]> */