Gandire laterala

1

Gandirea laterala este strans legata de intuitie, creativitate si dispozitie, toate au aceeasi baza, insa gandirea laterala este un proces deliberat. Este un mod de folosire a mintii, ca si gandirea logica, dar de alt tip.

In vreme ce creativitatea se rezuma la descrierea unui rezultat, gandirea laterala este descrierea unui proces. Un rezultat poate fi doar admirat si consacrat, pe cand un proces poate fi invatat pentru a fi folosit. In jurul creativitatii s-a creat o anumita mistica a talentului si a intangibilului. Aceasta persepectiva poate fi explicata in lumea artei, unde creativitatea implica sensibilitate artistica si rezonanta emotionala, darul expresivitatii. Dar viziunea in cauza isi pierde justificarea in afara lumii artistice. Creativitatea a inceput sa fie apreciata din ce in ce mai mult ca element esential al schimbarii si al progresului, evolutiei. A ajuns chiar sa fie mai pretuita decat cunoasterea sau tehnica, deoarece acestea au reusit sa fie usor accesibile oricui. Pentru a ajunge sa folosim creativitatea, e nevoie sa o detasam de aceasta aura mistica si sa o privim ca pe o modalitatea de a ne folosi mintea. In aceasta consta gandirea laterala. Creativitatea este o abilitate nu un talent. A avea o idee creativa nu este acelasi lucru cu a avea o idee diferita, cee ce o face pe prima sa fie aplicabila este eficienta. Spre exemplu ideea de a face o usa noua, si anume una triunghiulara nu este deloc creativa ci doar diferita, ea neavand o eficienta mai mare decat o usa dreptunghiulara.

Ideea este diferita

Ideea este creativa

Gandirea laterala sporeste si eficienta gandirii verticale. Gandirea verticala dezvolta idei care sunt generate de gandirea laterala. Nu putem sapa o alta groapa adancind, pur si simplu, aceeasi groapa. Gandirea verticala este folosita pentru a adanci aceeasi groapa, dar si pentru a sapa o alta groapa, in alta parte.

Gandirea laterala este foarte diferita de gandirea verticala sau logica, cea traditionala. In gandirea verticala, inaintam prin pasi secventiali, ce trebuie sa aiba fiecare justificare( unul dintre instrumente folosit, de a manui informatia, este matematica: matematica unde nu incape  vorba sa se strecoare greseala). Cand gandim lateral nu suntem interesati de natura unui aranjament de informatii ci de directia in care ne poate duce acesta.

Obiectivul gandirii nu este corectitudinea ci eficienta. E adevarat, pentru a gandi eficient trebuie sa gandim corect. A gandi corect inseamna a avea dreptate mereu. A gandi eficient inseamna a avea dreptate doar in final. Gandirea verticala sau logica presupune existenta corectitudinii pe parcursul intregului demers, ea face o selectie prin excludere, negatia este instrumentul folosit pentru a exclude. Gandirea laterala ne permite sa facem erori pe parcurs, dar in final trebuie sa avem totusi dreptate.

Cultura se ocupa de consacrarea anumitor idei, educatia comunica aceste idei consacrate.

Ca si gandirea logica, gandirea laterala reprezinta un mod de a folosi mintea. Este un obicei si o atitudine a mintii. Ambele au astfel metode si tehnici pe care le folosesc. Gandirea verticala se ocupa cu crearea si dezvoltarea modelelor conceptuale. Gandirea laterala se axeaza  pe restructurarea acestor modele (intuitia) si determinarea unor modele noi (creativitatea). Gandirea laterala si cea verticala sunt complementare. Este necesara exersarea amandurora si totusi in educatie, accentul a fost pus intotdeauna in mod exclusiv pe gandirea verticala.

Chiar daca ne facem o idee clara despre natura gandirii laterale, ne vine foarte greu sa impartasim aceasta idee fara sa o incorporam in ceva mai substantial. Avem nevoie sa capatam anumite deprinderi de a folosi acest mod de gandire. Aceste deprinderi pot fi insusite doar daca ecersam eficient.

La baza acestor tehnici se gasesc principiile fundamentale ale utilizarii laterale a informatiilor.

  1. Generarea deliberata a modalitatilor alternative de a privi lucrurile. Principiul esential al gandirii laterale este acela ca orice mod particular de a privi lucrurile reprezinta doar unul dintre nenumaratele moduri posibile. Gandirea laterala cauta sa exploreze celelalte moduri, restructurand si rearanjand informatiile disponibile.

Atunci cand cautam alternative in mod natural, incercam sa gasim cea mai buna abordare posibila, in vreme ce, atunci cand cautam alternative prin miscarea laterala, producem cat mai multe cariatii posibile. Nu cautam cea mai buna abordare, ci cautam cat mai multe abordari posibile.

Daca vrem sa transformam cautarea alternativelor dintr-o intentie buna intr0un exercitiu practic, putem fixa o cota. O cota reprezinta un numar fix de cai alternative de a aborda o situatie.

Cum ati descrie figura de mai jos?

Alternative:

  • O figura in forma de L.
  • Un echer de tamplarie.
  • O spanzuratoare intoarsa.
  • Jumatate din rama unui tablou.
  • Doua dreptunghiuri alipite in unghi drept.
  • Un patrat mai mare din care s-a extras un patrat mai mic.

… si lista poate continua. Va invitam sa mai gasiti alternative si sa ni le comunicati.

  1. Contestarea presupozitiilor. Acest aspect vizeaza alternativele ca scop in sine, nu doar gasirea lor in numar cat mai mare. Obiectivul gandirii laterale este tocmai acela de a contesta orice presupozitie, pentru ca ea incearca sa restructureze orice model. Acordul general care exista referitor la o presupozitie nu este o garantie a corectitudinii sale. Majoritatea presupozitiilor sunt mentinute datorita continuitatii in timp, nu datorita unei evaluari repetate a validitatii lor.

Atunci cand rezolvam probleme, pornim intotdeauna de la presupunearea ca exista anumite granite. Datorita acestor granite este mult mai usor sa rezolvam problema retragand aria in cadrul careia incercam sa o rezolvam. Daca cineva va da o adresa in Sibiu, s-ar putea sa va fie greu sa ajungeti acolo, daca v-ar spune ca e la nord de Cisnadie, ar fi putin mai simplu. Daca v-ar spune ca e la mica distanta de autogara, ar fi si mai usor de gasit. La fel se intampla si atunci cand rezolvam probleme si ne fixam anumite limite intre care ne permitem sa exploram. Daca aceste limite sau granite sunt incorect fixate, e imposibil sa rezolvam problema, la fel cum e imposibil sa gasim o adresa la sud de Cisnadie in vreme ce cautam la nord.

Atunci cand contestam presupozitiile, contestam necesitatea granitelor si a limitelor, dar si validitatea conceptelor individuale. In gandirea laterala nu se pune problema atacarii presupozitiilor pe motiv ca acestea ar fi gresite, si nici pentru gasirea unor alternative mai bune, ea doar restructureaza modelele, acesta este scopul ei. Iar presupozitiile sunt, prin definitie, modele care, de regula, se sustrag procesului de restructurare.

Uniti cele 9 puncte folosind numai patru linii drepte, care sa fie trasate fara a ridica creionul de pe hartie.

Presupozitia initiala, in acest caz, este aceea ca liniile drepte care trebuie sa uneasca punctele nu au voie sa depaseasca granitele formate de punctele marginale (asezate ca intr-un patrat din puncte). Daca rasturnam aceasta presupozitie si depasim limitele respective, problema este chiar foarte usor de rezolvat.

Ambele procese mentionate au fost aplicate cu scopul de a descrie sau de analiza o situatie. Putem numi aceasta gandire retroactiva pentru ca luam in considerare si revizuim ceva ce este deja acolo. Gandirea anticipativa presupune inaintarea intr-o anumita directie, ei bine inovarea si creativitatea presupun o gandire anticipativa.

Mai multe despre acest subiect in articole viitoare.

Tot ai citit pana aici. Zi-ne si parerea ta!

comentarii

About the Author

Oana RafaPsiholog Galati cu formare in psihoterapie ericksoniana si Hipnoza clinica sub egida Asociatiei Romane de Hipnoza clinica, Relaxare si Terapie Ericksoniana, Oana Rafa isi practica meseria de psihoterapeut cu toata pasiunea, lucru de care va veti convinge daca veti avea ocazia sa ajungeti intr-o sedinta de psihoterapie cu ea. La certificarile de mai sus se mai adauga formari in: psihoterapie sistemica de cuplu si familie, Programare Neuro-Lingvistica (sub egida International Trainers Academy of NLP), Formare in Terapie Ericksoniana cu John Thompson, si numeroase workshop-uri si cursuri de training in domeniu.View all posts by Oana Rafa

  1. exoligu
    exoligu06-30-2014

    Un articol foarte bine structurat despre gandire laterala. Ceea ce demonstreaza, cred, ca gandirea laterala, sau divergenta, sau creativa, poate coexista foarte bine cu logica, argumentarea, gandirea sistematica.

    Mi-ar placea insa si un articol atipic despre gandirea laterala, care să nu respecte forma traditionala de prezentare a unui subiect. :)

    O sa incerc si eu la mine pe blog, dat fiind ca subiectul ma pasioneaza.

Leave a Reply

/* ]]> */