Arta dialogolui si a ascultarii
Paul Grice, filozof specializat in teoria dialogului, a introdus unele principii utile pentru intretinerea unui dialog. In viziunea lui, fiecare miscare sau act de vorbire dintr-un dialog trebuie evaluate din punctul de vedere al contributiei pe care le aduc, in etapa in care au fost exprimate.
Acesta a elaborat cinci principii ale dialogului:
1. Principiul cantitatii. Interveniti cu informatii in masura ceruta de oameni, de context si de situatie. Probabil ca ati avut ocazia sa intalniti persoane care, pur si simplu, vorbesc prea mult. Mai dati-le si celorlalti ocazia sa vorbeasca si sa puna intrebari. Fiti atenti la reactiile celor din jur, deoarece procesul prin care alfam cum sa oferim cantitatea optima de informatii si cand sa ne oprim este unul delicat.
2. Principiul calitatii. Asigurati-va ca faceti o expunere clara, interesanta, usor de urmarit, concreta, informativa si reala. Nu exagerati si nu divagati de la subiect.
3. Principiul relevantei. Faceti in asa fel incat sa exprimati idei de valoare, adecvate, pertinente, care sa aiba legatura cu tema de discutie, sa fie relevante si semnificative in situatia data.
4. Principiul prezentei personale. Evitati exprimarile obscure si ambigue, fiti scurt si la obiect, folositi-va de sugestivitatea ochilor, zambiti, folositi-va de expresia corpului, de personalitatea dumneavoastra, de stilul si de atitudinea care va caracterizeaza. Cu alte cuvinte, folositi-va trupul, emotiile, intelectul si spiritul pentru a comunica. Adoptati o atittudine autentica, spontana si naturala.
5. Principiul conciziei. Acesta se refera la structura raspunsurilor si intrebarilor pe care le formulati. Dialogul presupune acordarea atentiei depline. Atunci cand se angajeaza intr-un dialog, majoritatea oamenilor isi dau seama ca asculta mai mult decat vorbesc. Atunci cand trebuie sa vorbiti, totusi, fiti clar si concis. Daca formulati ce aveti de spus in doar doua propozitii, e minunat, iar intr-una singura e fantastic!
Ritmul infermal al vietilor noastre din ziua de azi, alaturi de expansiunea televiziunii si a internetului, are drept consencinta faptul ca multe persoane nu mai au timp sa “vorbeasca cu adevarat”, cu atat mai putin sa poarte un dialog.
Din nefericire, dialogurile inretinute intre membrii familiilor se reduc adeseori la relatarea informatiilor sau la adresarea de intrebari referitoare la chestiuni de fiecare zi. Ar fi cazul ca oamenii sa-si acorde mai mult timp pentru redescoperirea bucuriei consolidarii legaturilor si a dialogului autentic.
Impreuna cu dialogul, ascultarea eficienta sporeste calitatea comunicarii si a interactiunii cu alti oameni. Totusi arta de a asculta a ajuns sa se piarda in aceasta lume extrem de agitata. Cu totii ne putem imbunatati calitatea vietii, prin imbunatatirea calitatii ascultarii celorlalti. Daca privim si ascultam, putem invata mai multe decat daca vorbim.
Caracterul chinezesc corespondent lui “a asculta” contine sub-caracterele pentru inima, ochi si ureche – toate acestea fiind necesare pentru a asculta cu adevarat. Ascultarea reprezinta primul pas in a face ca un dialog sa fie realmente eficient.
Pentru a putea sa ne angajam intr-un dialog autentic, trebuie sa avem patru abilitati fundamentale de ascultare:
1. Perceptia. Aceasta reprezinta ascultarea la nivelul cel mai elementar. Urechile percep vocea vorbitorului si receptioneaza mesajul. Persoana asculta folosindu-si intregul corp si percepe limbajul corpului interlocutorului, pe langa cuvintele pe care le pronunta acesta.
2. Interpretarea. Mesajul este decodificat si transformat in idei, iar cuvintelor si expresiilor receptionate li se atribuie o semnificatie, folosindu-se si de aceasta data corpul, emotiile, intelectul si spiritul.
3. Evaluarea. Odata ce mesajul a fost inteles, el este evaluat pe baza dovezilor si a informatiilor decodificate. In urma acestui proces, receptorul ajunge fie sa fie de acord, fie sa se opuna parerilor vorbitorului.
4. Raspunsul. Comportamentele verbale si nonverbale ale celul care asculta si semnaleaza vorbitorului faptul ca mesajul a fost receptionat si ca, in urma reflectiei si a gandirii, receptorul este pregatit sa raspunda.
Bunii oratori nu sunt intotdeauna la fel de priceputi cand vine vorba sa asculte, iar cei care stiu sa asculte nu sunt intotdeauna capabili sa discute abil. Ascultarea activa presupune depasirea stadiului de simpla auzire a cuvintelor; acest proces implica, mai curand, ca ne facem un scop din a intelege semnificatia si energia pe care le poarta cuvintele, fara a ne gandi la ceea ce urneaza sa spunem noi.
Ascultati cu atentie, in loc sa va ganditi la ce aveti de spus. Ascultatul activ necesita concentrare si un limbaj al corpului care transmite ideea ca-i acordati atentiei interlocutorului.
Exista o diferenta intre ascultatul pasiv si cel activ. Ascultatul pasiv presupune ca mintea va rataceste si deveniti distrat, lasandu-va emotiile sa va poarte spre plictiseala. De cate ori nu vi sa intamplat sa participati la o intrunire in cadrul careia sa fiti un ascultator pasiv, sa va ganditi la altceva si sa fiti detasat din punct de vedere emotional? In schimb, ascultatul activ necesita implicare, canalizarea atentiei si concetrarea intregii fiinte.
Credeti ca sunteti capabil sa ascultati cu trup si suflet? Daca da, asta va face un bun ascultator. Persoanele care stiu sa asculte repeta mesajul receptionat formulandu-l cu propriile cuvinte, pentru a se asigura ca au inteles bine. Prin oferirea feedbackului si a intelegerii prin ascultare, avem posibilitatea de a reflecta, intelege si raspunde intr-un mod autentic si ne putem demonstra in acelasi timp implicarea.