Inconstient
Pentru prima dată s-a folosit conceptual în limba engleză în 1751 (cu semnificaţia de non-conştiinţă) de juristul scoţian Henry Home Kames (1696-1782); termenul inconştient a fost ulterior popularizat în Germania în epoca romantică şi definit ca rezervor de imagini mentale şi izvor de pasiuni al căror conţinut scapă conştiinţei*.
Introdus în limba franceză în jurul anilor 1860 (cu semnificaţia de viaţă inconştientă) de scriitorul elveţian Henri Amiel (1821-1881), a fost admis în Dicţionarul Academiei Franceze în 1878.
In psihanaliză, inconştientul este un loc necunoscut al conştiinţei: o „altă scenă“. în prima topică elaborată de Sigmund Freud, este o instanţă sau un sistem (Ies) constituit din conţinuturi refulate care scapă celorlalte instanţe, pre-conştientul şi conştientul* (Pcs-Cs). în a doua topică, nu mai este o instanţa, dar serveşte la calificarea Se-ului şi, în mare parte, a Eului şi Supraeului.
In limbaj curent, termenul inconştient este utilizat ca adjectiv, pentru a desemna ansamblul proceselor mentale care nu sunt gândite conştient. El poate fi folosit şi ca substantiv, cu o conotaţie peiorativă, pentru a vorbi despre un individ iresponsabil sau nebun, care nu-şi dă seama de propriile fapte şi gesturi.
[…] Sigmund Freud, refularea desemnează procesul care vizează menţinerea în inconştient a tuturor ideilor şi reprezentărilor legate de pulsiuni şi a căror realizare, producătoare de […]
[…] Reluat de Sigmund Freud, termenul desemnează într-o primă fază sediul conştiinţei. Eul este delimitat într-un sistem numit prima topică* şi care include conştientul*, preconştientul* şi inconştientul. […]
[…] ca substantiv pentru a desemna una dintre cele trei instanţe, alături de conştient* şi inconştient, din prima sa topică*. Folosit ca adjectiv, termenul defineşte conţinuturile acestei instanţe, […]
[…] din procedeul cathartic (<catharsis*) al lui Josef Breuer* şi întemeiată pe explorarea inconştientului cu ajutorul asocierii libere* la pacient şi al interpretării* la […]
[…] energetică sursă a activităţii motrice a organismului şi a funcţionării psihice inconştiente a […]
[…] pus la punct o dată cu psihanaliza singura metodă modernă de psihoterapie bazată pe explorarea inconştientuluişi a sexualităţii* (libido*) considerate drept cele două mari universalii ale subiectivităţii […]
[…] El îl defineşte ca punere în act, prin intermediul experienţei analitice, a realităţii inconştientului. Această perspectivă îl face să lege transferul de […]
[…] Sigmund Freud, refularea desemnează procesul care vizează menţinerea în inconştient a tuturor ideilor şi reprezentărilor legate de pulsiuni* şi a căror realizare, producătoare […]
[…] termenul conştiinţă nu face parte din vocabularul psihanalizei, chiar dacă teoria freudiană a inconştientului este în parte legată de istoria filosofiei conştiinţei, a cărei urmaşă critică este. Din […]
[…] de apărare şi de angoasă, termen folosit de psihologii freudişti ca fiind un mecanism al inconştientului care acţionează (ca mai sus) apărându-se. Represia este voluntară, subiectul proiectează din […]
[…] Această operaţie şi cuvântul care o desemnează nu trebuie confundate cu refularea, care ţine de un mecanism inconştient. […]
[…] Termenul este utilizat în psihanaliză pentru a desemna o formă de existenţă a subiectului distinctă de realitatea materială, în măsura în care este dominată de influenţa fantasmei* şi a dorinţei*. Din punct de vedere istoric, noţiunea este legată de abandonarea de către Freud a teoriei seducţiei* şi de elaborarea unei concepţii a aparatului psihic fondate pe primatul inconştientului. […]
[…] ca gradul ridicat de selectivitate sa aiba sens, trebuie sa intelegem rolul pe care il are inconstientul in selectia partenerului si de aceea va urma o alta serie de informatii referitoare la acest […]
[…] zilnice. Vorbim despre “acte ratate”, analiza viselor si modalitati prin care inconstienul ne-ar putea influenta comportamentul de zi cu zi. Chiar si asa, cei mai multi dintre noi […]
[…] Pentru a ne imbogati perspectiva, trebuie sa ne intoarcem la domeniul psihologiei si sa vedem ca dragostea romantica este o creatie a mintii inconstiente. […]