Deciziile potrivite
Deciziile potrivite, o provocare! Care este culoarea ta preferată? Ce maşină să-ţi alegi? Cerealele preferate? Ce să mănânci în seara asta? La un anumit nivel acestea sunt micro decizii. Decizii, decizii, decizii…
Mă întreb dacă eşti conştient că iei hotărâri în fiecare moment, că alegi chiar şi când nu alegi, unele dintre ele sunt atât de fireşti încât nici nu realizăm ce importanţă au, că ele îţi aduc schimbarea potrivită sau mai puţin potrivită. Spre exemplu când te pregăteşti să pleci, ai o întâlnire şi observi că plouă, un întreg raţionament se întâmplă în mintea ta, cauţi umbrela prin casă sau nu, pentru că oricum pleci cu maşina, nu-i aşa? Ei bine da, decidem, şi ele ne influenţeaza viaţa. Dacă nu găseai umbrela şi nici maşină nu aveai?
Pentru a lua hotărâri bune secretul e să luam cât mai multe, cât mai frecvent, conştienţi fiind de importanţa lor, de cât de urgente sunt unele şi cât de prioritare pot fi altele. Aşa cum un fotograf face 400 de poze şi alege doar una pentru copertă (şi poate încă 3 pentru articolul din interiorul revistei).
Luarea deciziilor înseamnă putere, uzează de ea asemenea unui magician, nu uita însă că aşa cum el are nevoie de pelerină să-i contureze imaginea şi de pălărie pentru a scoate iepuraşul din ea aşa şi tu ai nevoie de un plan pentru ca la final să poţi face un „hocus pocus” şi rezultatul să fie cel potrivit. Oare cum de îi iese numărul de fiecare dată? Pentru că a exersat, altfel nu i-ar fi ieşit.
Orice putere este inutilă dacă nu o foloseşti. În egală masură oamenii aleg să da sau să nu, întocmai ca un joc de adevar sau provocare. De ce oare majoritatea aleg varianta adevăr? Dar ce este adevărul? Care este realitatea acestui adevăr? Şi de cele mai multe ori îşi încep răspunsul cu un recunosc, şi foarte puţini sunt dispuşi să accepte provocarea? Poate pentru că adevărul lui vizează o întamplare trecută, pe când provocarea una de viitor… şi atunci unde este farmecul jocului? Unii oameni dau senzaţia că s-au născut resemnaţi, dar prin însăşi faptul că rezistă la toate condiţiile, toate neplăcerile, toate evenimentele şi chiar dacă sunt conduşi de ceilalţi dau dovada unei tării. Şi atunci de ce aleg să nu ia atitudine, să privească inert fără să aleagă să participe activ în viaţa lor, nu doar din scaunul din rândul al doilea. Oare nu e vorba de propria lor viaţă?
Cu toţii avem scopuri asupra cărora ne concentrăm, dăm o anumită valoare lucrurilor, trebuie să facem ceva pentru a avea rezultatele dorite. Ei bine, toţi luăm decizii legate de acestea şi după cum observaţi toate sunt cu un miros de viitor şi în nici un caz cu umbre din trecut. Ele ne definesc de fapt, cine urmează să devenim.
Dacă tu nu ai un plan pentru viaţa ta, nu uita altcineva are sigur. Surpriză! Te poţi decide acum, sau…nu!
Adevăr sau provocare