Empatia: Factorul esential in relatiile interumane (II)
John Cacioppo un psihofiziolog in probleme sociale, a studiat schimbul subtil de emotii intre oameni si a constatat ca: ”Doar a vedea pe cineva cum isi exprima emotia poate trezi aceasta dispozitie, indiferent daca ne dam sau nu seama ca imitam sau nu expresia facial. Acest lucru ni se intampla tot timpul, exista un fel de balet al sincronizarii transmiterii emotiilor. Aceasta sincronizare a dispozitiei determina felul in care o anumita interactiune a avut loc in bine sau in rau.”
Dupa cum am spus si in prima parte a acestui articol, vom analiza modul cel mai util de a empatiza si vom afla de ce in anumite situatii nu putem stabili nicio legatura emotionala cu ceilalti.
Daca din punct de vedere neurologic avem toate resursele sa putem creea aceste legaturi emotionale, de ce, totusi, nu reusim sa facem asta de fiecare data cand dorim?
Stim foarte bine ca modul in care ne exprimam emotiile este insusit din prima copilarie din cel mai intim cadru, cel familial. Este clar ca barbatii isi exprima emotiile in mod diferit fata de femei si ca acestea din urma sunt mai abile in administrarea propriilor emotii, sunt mai emotive.
Vom lasa deoparte factorul “tipar emotional” copiat de la parinti si ne vom concentra pe cauza blocajelor emotionale, ca si zid in calea empatiei, si vom urmari cateva solutii constructive in exprimarea emotiilor.
Dupa cum am observat, pentru a empatiza cu o persoana avem nevoie de o oglindire aproape perfecta cu persoana in cauza, de o raportare foarte buna. Cu toate ca este un proces natural, inconstient, raportarea poate fi invatata si exersata in mod constient, procesul fiind decodat si explicat de-a lungul timpului de catre specialisti ai programarii neuro-lingvistice.
Insa de ce sa ne limitam la o insusire a unui exercitiu si sa nu mergem mai departe, sa vedem cum functionam si din punct de vedere neurologic si ce se intampla de fapt.
Ne putem da seama de gradul de empatie prezent intre doi oameni observand cat de bine se oglindesc reciproc, acesta este un indiciu asupra faptului ca intre cei doi s-a stabilit o foarte buna raportare. Sincronizarea subtila a miscarilor reprezinta calea spre stabilirea unui raport emotional, calea spre empatizare. Un exemplu de stabilire inconstienta a unui raport: “O persoana da din cap cand celalat isi sustine punctual de vedere sau amandoi se misca pe scaun in acelasi timp, sau unul se apleaca in timp ce celalalt se lasa pe spate. Orchestrarea poate fi subtila incat daca ambii se afla pe balansoare, se pot misca in acelasi ritm.”
Sincronizarea pare ca faciliteaza transmiterea dispozitiilor sufletesti, a starilor indiferent daca acestea sunt negative.
Studierea cuplurilor a scos in evidenta faptul ca atunci cand femeile deprimate discutau despre o anumita problema cu partenerii lor, cu cat sincronizarea de la nivel non-verbal dintre ei era mai mare, cu atat cel care asculta incepea sa se simta rau dupa aceste discutii deoarece prelua starea sau dispozitia partenerei. Cu cat suntem pe aceeasi lungime de unda din punct de vedere non-verbal, cu atat vom prelua mai usor dispozitiile, starile celuilalt.
Insa, sa vedem de ce uneori nu reusim, nu vrem si nu mai putem tine cont de toate aceste informatii utile.
Desi stim ca succesul in interpretarea emotiilor celuilalt sta in abilitatea de a “traduce si interpreta” tot ce tine de non-verbal, toate micro expresiile, gestica, tonul vocii, etc, nu reusim sa comunicam eficient?
Momentele in care nu reusim sa empatizam, sa ne raportam non-verbal la partenerul cu care comunicam, sunt momentele in care apare un blocaj emotional.
John Gottman, psiholog specialist in studiul relatiilor, a denumit acest blocaj sentimental “potopul”. Aceasta denumire vine evident de la asemanarea dintre manifestarea unei tulburari emotionale si o inundare violenta a unui teritoriu.
Gottman se refera la potop ca fiind acele moment in care partenerii sunt coplesiti de negativismul partenerului si de propria lor reactie fata de aceasta incat sunt inghititi de sentimente cumplite, scapate de sub control. In acele momente nu mai putem gandi nedistorsionat sau sa reactionam cu mintea limpede, ne este tot mai greu sa ne organizam modul de gandire si revenim , automat la reactii primitive.
“Ei ar vrea ca lucrurile sa inceteze sau ar vrea sa fuga, sau uneori, sa loveasca la randul lor. Aceasta potopire este un blocaj emotional care se plelungeste de la sine.”
Viteza cu care ajungem in aceste moment difera de la persoana la persoana in functie de toleranta pe care o avem la manie si la dispret, desi uneori putem intra in acest blocaj emotional chiar si de la cel mai neinsemnat comentariu.
Ei, in astfel de momente, toata teoria este echivalenta cu zero, sau cu o incercare de a obtine o pace nedorita, nemeritata.
Din punct de vedere stiintific, in astfel de blocaje emotionale, bataile inimii cresc foarte mult, ca de exemplu, daca in repaos avem un ritm de 60 de batai pe minut si acesta ajunge la 70 sau 80 de batai pe minut atunci cand comunicam cu o persoana, putem fi siguri ca mintea noastra este influentata de adrenalina si alti neurotransmitatori ceea ce pastreaza starea de nemultuire pentru mai multa vreme. Nu poti gandi limpede cand corpul tau se pregateste de confruntare. Pentru a rupe starea, cercetatorii ne sfatuiesc sa asteptam 20 de minute pentru a permite neurotransmitatorilor sa-si piarda efectul.
Atunci cand cele mai profunde nevoi ale noastre ne sunt afectate (nevoia de a fi iubiti, de a ne simti respectati, de a nu fi parasiti sau lipsiti de afectiune), reactionam ca si cum ar fi o chestiune de supravietuire.
Daca nu reusim sa trecem de blocajul emotional, vom intra in defesniva si automat vom face afirmatii neconstructive despre caracterul persoanei respective si nu despre comportamentul acelei persoane.
O critica fara o solutie, o afirmatie care pare a nu avea o perspective optimista nu face decat sa demoralizeze. Orice repros asupra comportamentului care vine cu o solutie realista are mari sanse sa fie acceptat si sa nu fie interpretat ca un atac la persoana.
Psihologul Haim Ginot recomanda urmatoarea formula de exprimare a nemultumirii : “Cand ai facut X m-am simtit Y si as fi preferat sa faci Z.” De exemplu: ”Atunci cand nu m-ai sunat sa-mi spui ca intarzii la cina am simtit ca nu ma respecti si asta m-a infuriat. As fi preferat sa ma suni si sa-mi spui ca intarzii.”, in loc de “Esti un nenorocit , nesimtit si egoist.”
Daca acordam mai multa atentie modului de functionare a fiecarei persoane, tinand cont in primul rand de faptul ca e barbat sau femeie, putem sa tinem cont de punctele pe care se concentreaza mai mult fiecare si sa gasim punctele comune. Din punct de vedere emotional, femeile sunt antrenate mai bine in arta emotiilor pe cand barbatii sunt mai vulnerabili. NU ramane decat sa verificam teoriile.