Termen folosit în filosofie şi în psihologie pentru a desemna persoana umană în măsura în care este conştientă de ea însăşi şi se pune ca obiect al gândirii.

Reluat de Sigmund Freud, termenul desemnează într-o primă fază sediul conştiinţei. Eul este delimitat într-un sistem numit prima topică şi care include conştientul*, preconştientul şi inconştientul.

Din 1920, termenul îşi schimbă statutul; este conceptualizat de Freud ca o instanţă psihică în cadrul celei de-a doua topici, care include încă alte două instanţe: Supraeul şi Se-ul. Aici, Eul este în mare parte inconştient.

A doua topică (Eu/Se/Supraeu) a dat naştere la trei lecturi divergente asupra doctrinei freudiene: prima pune în prim-plan un Eu conceput ca un pol al apărării* sau al adaptării la realitate (Ego Psychology*, annafreudismul*); a doua coboară Eul în Se, îl scindează între un Eu [fr. moi — n. t.] şi un eu [Ix. je — n. t.] (subiect), el însuşi determinat de un semnificant* (lacanism*); a treia include Eul într-o fenomenologie a Sinelui sau a relaţiei cu obiectul (Seif Psychology*, kleinism*).

Germană: Ich. Engleză: £go. Franceză: Moi.

Tot ai citit pana aici. Zi-ne si parerea ta!

comentarii