Importanta gandirii laterale in spiritualitate (III)
In cartea, pe care am mentionat-o si in a doua parte a acestui articol, “ Healing with qualities” a lui Manuel Schoch, autorul ne ofera niste sfaturi pentru a invata sa intelegem procesul de gandire a mintii noastre si automat sa intelegem ca nu suntem doar forma, doar creier, doar proces de gandire. Eu as cataloga aceste sfaturi ca fiind o introducere in “gandirea laterala” si se combina perfect cu sfaturile date de Edward De Bono in cartea sa “Gandirea laterala”.
Exista foarte multe similitudini intre sfaturile lui Schoch si tehnicile de gandire laterala propuse si explicate prin metode mai concrete de catre De Bono.
Edward De Bono clasifica problemele in 3 categorii:
-cele care necesita mai multe informatii sau tehnici mai bune pentru manevrarea datelor, pentru gasirea unei solutii;
-cele care nu necesita informatii noi ci o redistribuire a datelor existente: redistribuire intuitiva;
-al treilea gen de probleme sunt cele in care problema e ca nu avem probleme. Aranjamentul existent este potrivit, iar in consecinta aceasta ne impiedica sa gasim altul mai bun. Nu ne concentram eforturile pentru a descoperi un aranjament mai bun, intrucat nici nu ne dam seama ca exista un aranjament mai bun. Problema consta in a constientiza ca exista o problema in a intelege ca lucrurile pot fi imbunatatite si a define aceasta descoperire sub forma unei probleme.
Daca primul gen de probleme poate fi rezolvat cu ajutorul gandirii vertical-logice, ultimile doua genuri de probleme presupun folosirea gandirii laterale pentru gasirea unor solutii.
Ca si tehnici de insusire a acestui tip de gandire, De Bono propune urmatoarele:
-contestarea presupozitiilor;(punerea la indoiala a presupozitiilor initiale, chiar si pe cele proprii cu scopul de a urmari procesul de gandire in sine);
-inovarea;
-suspendarea judecatii;
-designul;(transpunerea in forma a problemei si automat a solutiei ca si metoda-instrument);
-ideile dominante si factorii esentiali;
-fractionarea;
-metoda inversa;
-sedinte de brainstorming;
-analogiile;(procesul de gandire asociativ);
-alegerea punctului de acces si a zonei de atentie;( constientizarea faptului ca nu putem fi pe deplin concentrati pe mai multe puncte);
-stimularea aleatorie;( concentrarea pe solutie plecand de la o ordine aleatorie si nu cronologica);
-concepte/ diviziuni/ polarizare;( ar fi echivalent cu sistemul de credinte al fiecarui om, déjà existent);
-noul cuvant PO.(termen inventat de Edward De Bono pentru a-l utiliza ca si instrument. Atunci cand este mentionat cuvantul PO, automat se cere suspendarea gandirii verticale.)
Scoch da urmatoarele sfaturi:
– sa stii ca poti intelege si in acelasi timp poti constientiza cum functioneaza procesul tau de gandire.
– foloseste-ti procesul de gandire motivator pentru a fi constient de procesul de gandire asociativ, si asa influentezi atitudinea procesului tau de gandire asociativ.
– foloseste-ti procesul de gandire motivator pentru a fi intotdeauna constient de dialogul interior, procesul de descriere care are loc in mod constant in interior.
– fii constient in mod constant de cum construiesti descrierile in cadrul procesului de gandire asociativ cand te concentrezi sa fii, de exemplu, diferit, mai bun, iubit, mai puternic, perfect sau iluminat.
– nu mai analiza problemele. Priveste-le in mod direct, fara a te intreba de ce exista. Intreaba-te cum le-ai putea rezolva, muta-te in viitorul posibil, in momentul dinaintea viitorului (desi nu reprezinta acelasi lucru, Schoch a inventat termenul de fore-future pentru a putea sa-si explice ideea asa cum si De Bono a inventat termenul de PO-desi fiecare defineste ceva diferit) care de fapt reprezinta procesul de gandire motivator.
– cand cauti o solutie pentru o problema, alege Solutia cea mai practica si cea mai simpla. Daca tinzi sa vizezi cea mai dificila solutie, asta arata cum gandirea ta este blocata in procesul de gandire descriptiv al asteptarii perfectiunii. Cand alegi abordarea practica si simpla, procesul de gandire asociativ nu este activat.
– intreaba-te daca esti pregatit sa examinezi propriul system de credinte si daca e necesar sa renunti la el. Fii precaut inainte sa spui da, pentru ca 80 {2cff7c644db9119eee720305f8076ea731684a73f7cf3c4a637eb4ffe03cc44c} din ego se identifica cu sistemul de credinte, structurile teoretice, obiceiuri si ritualuri. De exemplu, daca ai dezvoltat abiceiul de a te ruga la Dumnezeu in momente dificile si ai aflat ca asta de ajuta, nu va fi usor sa te dezobisnuiesti. Asa cum un maestru Zen spunea: “Daca il intalnesti pe Buddha pe drum, omoara-l”. Cu alte cuvinte, nu atasamentul de orice sistem de credinte este esenta , esenta este sa fii liber.
– intreaba-te daca procesul tau de gandire motivant este gata sa fie deschis si daca este gata sa intampine orice se intampla.
Ingloband toate aceste tehnici si metode de “gandire”, reusim sa ne dam seama ca nu putem sa ne limitam propria fiinta doar la procesele de gandire in sine, ca ar fi o eroare sa ne identificam cu procesul de gandire, asa cum a spus Decartes: ”Gandesc deci exist”. Inca se fac studii pentru a intelege cum functioneaza mintea umana si personal consider ca identificarea conceptului de minte cu creierul, doar cu forma delimitata a corpului nostru ar reprezenta doar o confundare a hartii cu teritoriul si o limitare a perceptiei asupra intregului fiintei noastre.
Tinand cont de faptul ca aceste tehnici de gandire dau rezultate pozitive in mod continuu va provoc sa va puneti la indoiala propria viziune despre propria minte, macar pentru 5 minute: