Importanta gandirii laterale in spiritualitate (I)
Datorita dorintei de a folosi informatiile acumulate, mintea noastra formeaza modele de gandire pe care le observam prin modelele comportamentale.
Daca folosim psihanaliza pentru a incerca sa intelegem ceea ce suntem, e foarte posibil sa obtinem cel putin o interpretare valida si nu interpretarea absoluta.
Daca analizam cuvantul psyche, observam ca pe langa Frumoasa iubita de Eros din mitologia greaca, in contextul nostru el are sens de suflet, de constient si inconstient, de minte si intelect, in concluzie, el reprezinta totalitatea fiintei noastre.
Psihanaliza reprezinta psyche + analiza, deci analiza sufletului in totalitate si nu doar a intelectului si nu reprezinta doar interpretarile viselor ce au la baza impulsurile sexuale, asta pentru a face o oarecare prezentare a domeniului pe care majoritatea oamenilor il cunosc doar prin intermediul viziunii lui Freud. De la Freud pana in prezent, psihanaliza a evoluat si consider ca fiind baza oricarei psihologii.
Ca sa analizam sufletul nostru, am considerat ca e firesc sa abdordam subiectul cronologic.
De la varsta de aproximativ 2 ani, ca si copii, in procesul de adaptare la propriul corp, incepem sa facem diferenta intre corpul nostru si restul lumii, intre lumea noastra interioara si cea exterioara. In momentul in care mintea noastra delimiteaza corpul nostru de exterior, putem spune ca, devenim pentru prima data constienti. Pe masura ce crestem si obtinem control mai mare asupra corpului nostru, pe la varsta de 3 ani, incepem sa devenim incapatanati, semn ca incepem sa ne identificam cu propriul corp si dorim sa devenim independenti de mama – o evolutie naturala in dezvoltarea propriei noastre vointe si practic aparitia Eului.
Majoritatea oamenilor, datorita lipsei de educatie , a lipsei informatiilor, tind sa interpreteze incapatanarea copilului lor cu un atac la propria autoritate si in aceasta faza esentiala a dezvoltarii simtului de libertate si “independenta” a copilului , aleg sa-i imprime propriul lor tipar de gandire, tipar limitat si rigid, prin intermediul gandirii logice-verticale, asa cum si ei la randul lor au fost “educati” de proprii parinti si astfel dezvoltarea copilului este afectata. Nu degeaba datorita acestui cerc vicios se spune ca vina, durerea si patimile nu sunt ale noastre ci ale parintilor si bunicilor si strabunicilor nostrii – exista un sambure de adevar stiintific aici.
Un exemplu simplu poate fi considerata situatia in care copilul , din curiozitate, vrea sa puna manuta pe hrana fierbinte si desi mama ii spune ca nu are voie (practic incepe initierea in modelul de gandire vertical-logic si rigid) si ca il frige, el din incapatanare tot va pune mana. Asta in cazul fericit, in care nu este lovit peste manuta si astfel este impiedicat sa inregistreze propria experienta. O astfel de experienta traumatizanta se va manifesta asupra adultului de mai tarziu printr-un comportament lipsit de curaj si incredere in propriile abilitati si simturi, inflexibil din punct de vedere intellectual, cu o curiozitate si o spontaneitate diminuata.
Unul din scopul gandirii laterale se refera la suspendarea sau amanarea judecatii cu scopul de a urmari procesul si pentru a vedea la ce rezultat se ajunge.
Ca si copii, invatam prin repetitie, astfel inmagazinam instinctiv informatiile despre ce facem bine si ce nu. Un exemplu concludent il reprezinta procesul in care invatam sa mergem in picioare.
As putea spune ca avem o gandire laterala inca de la nastere, dar suntem educati si antrenati sa ne folosim doar gandirea verticala-logica si creatia, ca si parte a gandirii laterale, este privita ca un proces mistic si necunoscut. Aceasta gandire laterala, care vine in completarea celei verticale, poate fi privita ca un avantaj pe care il au copii si poate fi si o explicatie a procesului lor de invatare accelerata.
Acest tip de gandire il putem “invata” si noi, daca facem apel la copilul din noi.
In a doua parte vom merge spre perioada adoescentei si vom urmari cum imbinarea celor doua tipuri de gandire formeaza o cale mai simpla spre intelegerea spiritului nostru.