Potentialul copiilor nostri
“Cum sa-i aparam de copii de noi insine, atunci cand vointa si stradania constienta nu functioneaza?”( C.G.Jung)
Vom aduce in discutie un alt subiect extrem de delicat , si anume influenta inconstienta pe care o au parintii asupra copilului.
In societatea actuala ne confruntam cu o problema silentioasa care planeaza si pe care o putem regasi in majoritatea familiilor. Vom aborda problema in ansablul ei sperand ca poate duce la ruperea unui cerc vicios in familie si implicit in societate.
“Blestemul atrizilor nu este o vorba goala./…Fireste, pentru parinti e de mare folos sa considere simptomele copilului lor in lumina propriilor probleme si conflicte. A face acest lucru este o datorie parinteasca./…Ceea ce, de regula, actioneaza cel mai puternic asupra copilului este viata pe care parintii (si stramosii, caci e vorba de fenomenul psihologic stravechi al pacatului ancestral) nu au trait-o. Aceasta constatare ar fi cumva sumara si superficiala daca nu am adauga restrictive: acel crampei de viata care ar fi putut sa fie si el trait, daca anumite pretexte, mai mult sau mai putin transparente, nu i-ar fi impiedicat pe parinti sa o faca. E vorba de un crampei de viata la care –s-o spunem limpede- s-au derobat, pe cat posibil cu o minciuna pioasa. Aici sunt saditi germenii cei mai virulenti.” (C.J.Jung)
Ce vrea sa zica Jung aici e simplu. Puterea exemplului, prin fapte, dat de parinti copiilor este sfanta. Degeaba le oferim vorbe dulci si educatie de prima mana, daca nu le oferim dragoste autentica si adevarata. Nu de putine ori ne proiectam vietile si ambitiile neimplinite in copii nostrii fara a constientiza acest lucru, astfel le starpim identitatea si respectul antrenandu-i dupa modelul propriilor noastre actiuni. Copiii nu sunt niste papusi pe care ”le imbraci si le impodobesti cum vrei”.”Ei nu sunt niste marionete, niste figur mute pe table de sah a egoismului parintesc, iar pe deasupra totul se face sub pretextul devotamentului altruist pentru copilul drag, al carui fericire este singurul scop din viata mamei. In realitate insa copilului nu i se da nici un strop de iubire adevarata”.(C.J.Jung)
Suntem constienti ca exista o sumedenie de presiuni si prejudecati exterioare, exprimate de societatea in care traim, dar totusi, sunt convins ca nu suntem doar Frunze duse de curentul negativ al majoritatii. Avem puterea si toate resursele pentru a ne rupe de turma.
Nu degeaba umbla prin popor o vorba de genul ”traieste-ti viata, fa-le pe toate si apoi decide-te”. Oricat de puternice ar fi impulsurile ereditare si modelele de care ne lovim zilnic, suntem mai mult decat atat. Cred ca e cazul si timpul sa impunem un curent nou si sa nu ne lasam dusi de curent…