Stari solutie

Mijloace si scopuri

Abraham Maslow, specialistul in ierarhizarea nevoilor umane, demonstreaza ca la o analiza atenta a dorintelor obisnuite resimtite in viata de zi cu zi descoperim ca acestea au cel putin o caracteristica importanta si anume ca de obicei sunt mai degraba mijloace pentru atingerea unui scop decat scopuri in sine. Vrem bani ca sa ne putem cumpara o masina. Vrem masina pentru ca si vecinii au si nu vrem sa ne simtim inferiori lor ca sa nu ne scada stima de sine si sa putem fi iubiti si respectati de ceilalti.

De obicei cand analizam o dorinta constienta putem intui dincolo de ea alte teluri fundamentale ale individului. Altfel spus regasim aici o situatie care se aseamana foarte tare cu rolul simptomelor intr-o anumita problematica. Simptomele sunt importante nu atat in sine cat pentru semnificatiile lor ultime, adica pentru scopurile sau efectele lor ultime. Studiul simptomelor ca atare nu prezinta vreo importanta deosebita dar studiul semnificatiei lor dinamice este important pentru ca da si rezultate – de exemplu face posibila psihoterapia. Dorintele care ne trec prin constiinta de zeci de ori intr-o zi nu sunt importante prin sine, ci pentru ceea ce semnifica, inspre ce duc ele, pentru sensul lor ultim revelat la o analiza mai profunda. O caracteristica a acestei analize mai profunde este ca intr-un final ea va conduce mereu spre anunite obiective sau trebuinte dincolo de care nu putem trece, adica spre anumite satisfaceri ale trebuintelor ce par a fi scopuri in sine si nu par a mai necesita alte demonstratii ori justificari. Pentru omul obisnuit aceste trebuinte au calitatea de a nu fi observate in mod direct prea des ci de a trece mai degraba drept niste derivari conceptuale de la multiplicitatea dorintelor constiente specifice. Cu alte cuvinte, o parte din studiul motivatiei trebuie sa o reprezinte studiul obiectivelor, al dorintelor sau al trebuintelor omenesti ultime.

Motivatia inconstienta

Aceste aspecte implica un alt lucru necesar in elaborarea unei teorii pertinente asupra motivatiei. Din moment ce aceste obiective nu sunt vazute prea des in campul constiintei apare astfel obligatia sa se analizeze intreaga problema a motivatiei inconstiente. Cercetarea atenta doar a vietii motivationale constiente va pierde adesea din vedere multe aspecte tot atat de importante sau chiar mai importante decat cele ce pot fi vazute in constiinta.

Aspectul comun al dorintelor omenesti

Avem pana in acest moment suficiente dovezi de ordin antropologic pentru a stabili ca dorintele fundamentale sau ultime ale tuturor oamenilor nu difera nici pe departe la fel de mult ca dorintele lor constiente de zi cu zi.

Principalul motiv ar fi acela ca doua culturi pot oferi doua moduri total diferite de a satisface o anumita dorinta: de exenplu cea care se refera la stima de sine. Intr-o societate un om poate obtine stima de sine fiind un bun vanator, intr-o alta fiind un mare vraci sau un brav razboinic, ori o persoana cu un foarte bun control afectiv si asa mai departe. Putem spune deci referindu-ne la dorintele ultime ca dorinta unui individ de a fi un bun vanator are aceeasi dinanica si acelasi scop ultim ca dorinta altuia de a fi un bun vraci. Putem afirma ca ar fi mai potrivit sa asezam in aceeasi categorie aceste doua dorinte constiente in aparenta diferite decat sa le clasificam in categorii diferite numai in functie de criteriul comportamental. Se pare ca scopurile in sine au un grad mai mare de universalitate decat caile care conduc la ele, caci caile sunt stabilite local in fiecare cultura si sunt contextuale. Fiintele omenesti sunt mai asemanatoare decat ar parea la prima vedere.

Motivatii multiple

O dorinta constienta sau un comportament motivat ar putea servi drept canal intermediar prin care se pot exprima alte scopuri. Exista mai multe moduri de a demonstra acest lucru. De exenplu e un fapt bine cunoscut: comportamentul sexual, insa dorintele sexuale constiente pot fi foarte complexe la nivelul scopurilor lor subiacente inconstiente. La un individ dorinta sexuala poate camufla dorinta de a-si confirma masculinitatea. Pentru altii poate ascunde in substrat dorinta de a impresiona ori o dorinta de apropiere, prietenie, siguranta, dragoste sau orice combinatie dintre acestea. In mod constient dorinta sexuala poate avea acelasi continut la toti acesti indivizi si probabil toti vor face greseala de a considera ca totul se rezuma la cautarea satisfactiei sexuale.

Starile motivationale

Intr-un anumit sens aproape orice stare de fapt ce caracterizeaza organismul este in sine si o stare motivationala. Conceptiile actuale despre motivatie par sa se construiasca pe premisa ca o stare motivationala este una speciala, aparte, diferentiata clar de celelalte lucruri care se petrec in organism.

O teorie corecta asupra motivatiei ar trebui dimpotriva sa presupuna ca motivatia este constanta, infinita, fluctuanta si complexa si ca reprezinta o caracteristica aproape universala a tuturor starilor de fapt ce caracterizeaza organismul. De exemplu ce se spune prin aceea ca o persoana se simte respinsa. O psihologie de tip static nu ar mai cauta interpretari acestei afirmatii. Dar o psihologie de tip dinamic si holistic ar avansa multe alte ipoteze pe marginea acestei prezumtii cu deplina justificare empirica. Un astfel de sentiment are repercusiuni asupra intregului organism in ambele planuri somatic si psihic. Mai departe o astfel de stare de fapt conduce in mod automat si necesar la multe alte lucruri cum ar fi dorintele compulsive de recastigarea afectiunii, eforturile defensive de diferite tipuri, acumularea ostilitatii si asa mai departe. Este evident ca se poate explica starea de fapt la care se refera afirmatia: „Aceasta persoana se simte respinsa” numai adaugand multe alte afirmatii despre ce se intampla cu acea persoana ca rezultat al faptului ca se simte respinsa. Asadar, sentimentul de respingere, de exemplu, este in sine o stare motivationala. Insa este ea cea mai eficienta, potrivita stare-mijloc pentru a obtine ceea ce vrei? Ce alta stare ar fi mai eficienta?

Acum poti fi curios si sa descoperi:

1. In ce fel de stari motivationale te regasesti cel mai des?

2. Sunt ele cele mai potrivite si eficiente stari-modalitati sa-ti atingi obiectivele?

3. In filmul care urmeaza, descopera in ce fel „starea de victimizare”, este motivationala si cum te poate ajuta ea sa obtii ceea ce vrei? Este aceasta stare cea mai eficieta in acest context? Vizionare placuta!

Tot ai citit pana aici. Zi-ne si parerea ta!

comentarii