Topică
Termen derivat din grecescul topos (loc) şi desemnând în filosofie, de la Aristotel (385-322 î.e.n.) la Immanuel Kant (1724-1804), teoria locurilor, adică a claselor generale în care pot fi ordonate toate argumentele sau dezvoltările.
Sigmund Freud a utilizat termenul ca adjectiv şi ca substantiv pentru a defini aparatul psihic în două etape esenţiale ale elaborării lui teoretice.
[…] a desemna una dintre cele trei instanţe, alături de conştient* şi inconştient, din prima sa topică. Folosit ca adjectiv, termenul defineşte conţinuturile acestei instanţe, sau sistem, care, deşi […]
[…] elaborat de Sigmund Freud pentru a desemna una dintre cele trei instanţe ale celei de-a doua topici, împreună cu Eul şi Se-ul. Supraeul îşi întinde rădăcinile în Se şi îşi exercită […]
[…] a treia singular (Es), pentru a desemna una dintre cele trei instanţe ale celei de-a doua topici freudiene, alături de Eu şi Supraeu. Se-ul este conceput ca un ansamblu de conţinuturi de […]
[…] într-o primă fază sediul conştiinţei. Eul este delimitat într-un sistem numit prima topică şi care include conştientul*, preconştientul şi […]
[…] adresată lui Wilhelm Fliess la 6 decembrie 1896 în care e dată definiţia inaugurală a primei topici: în această scrisoare, refularea este denumirea clinică a „defectului de traducere” a […]
[…] Lacan înscrie conceptul de frustrare în topica sa: real*, simbolic* si imaginar*. Frustrarea constituie modalitatea prin care copilul trăieşte […]
[…] în definirea psihozei ca tulburare între Eu şi lumea exterioară. în cadrul celei de-a doua topici şi după ce a elaborat o nouă teorie asupra narcisismului, Freud înscrie psihoza într-o […]
[…] în funcţie mai întâi de metapsihologie* şi de noua teorie despre narcisism, apoi de a doua topică şi de elaborarea diferenţei între sexe*. Trece astfel de la descrierea perversiunilor sexuale […]