Vulnerabilitatea si sensul ei in viata
“Vrei sa stii adevarul??? Nu poti face fata adevarului!!!”
Mereu mi-a placut replica asta.
Daca ti-as spune ca viata nu are nici un sens si ca, de fapt, suntem intamplari ale “dansului cosmic”, ale lui Tao, ale Haosului, sau ca Divinitatea nu are nici un scop ascuns si secret cu viata ta?
Poti accepta faptul ca esti la fel de vulnerabil ca si o furnica sau un elefant?
Abraham H. Maslow spunea despre “Trebuinta de securitate” a omului ca societatea linistita, stabila, pozitiva, in dezvoltarea ei fireasca, ii face de obicei pe membrii ei sa se simta aparati in fata pericolelor cum ar fi animale salbatice, temperaturile extreme, agresiunile, crima , haosul, tirania si asa mai departe. Ca urmare, intr-un sens foarte real, ei nu mai au trebuinte de securitate care sa constituie elemente motivatoare active. Asa cum o persoana satula nu mai simte foamea, una aflata in siguranta nu se mai simte expusa pericolului.
Dar sa nu uitam ca traim intr-o societate in care avem nevoie de o intelegere mai buna a intregului din care facem parte o modalitate buna prin care putem ajunge sa ne intelegem comportamentele este prin intermediul trebuintelor induse asupra noastra. Sensul acestei cunoasteri nu este batuta in cuie, poti incepe cunoasterea societatii plecand de la cunoasterea personala, proprie, ca si particica din intreg, si nu mica va fi uimirea valului de intelegere si constientizare care vine odata cu inceperea acestui proces de cunoastere.
Ashvanghosha spune : “ Orice fenomen nu este decat o realitate iluzorie a minti noastre; el nu are o realitate proprie.”, si spunea frumos.
Insa aceptarea vulnerabilitatii tale iti ofera o putere imensa si iti da oportunitatea de a alege propriul tau sens al vietii; putere pe care o detii doar asupra vietii tale si ea este totodata responsabilitatea ta.
Din aceasta acceptare se naste si o bucurie de a savura orice experienta pe care ti-o ofera viata, buna sau rea, placuta sau neplacuta, pe care o traiesti, acel “carpe diem” despre care tot vorbesc inteleptii.
Depinde de tine daca intamplarea pe care o reprezinta propria ta viata, adica tu, genereaza la randul ei placere sau durere, in acest proces vesnic de intercorelare al nostru, al oamenilor…sau poate nu…
Prin experimentul Einstein-Podolsky-Rosen si teorema lui Bell s-a demonstrat faptul ca Universul este un tot separabil, interdependent, al carui aspect important il constituie proprietatea de interconectare a partilor, adica se sutine si punctual de vedere al misticilor budisti care sustineau de acum cateva sute de ani in urma ca toate lucrurile isi afla esenta in dependenta mutuala; ele nu sunt nimic prin ele insele.( Taofizica- Frijtof Capra).
Sensul vietii e sa o traiesti. Ce sens mai multumitor decat asta poti gasi ,atunci cand fiecare moment urmator nu e stabil sau sigur?