Depresia psihotica
Problema clasificarii depresiilor ramane inca nerezolvata. Totusi, mizele omenesti economice si comerciale sunt considerabile. Am sa incerc in acest articol sa ofer cateva repere care sa fie de folos cititorului neavizat, ajutandu-l sa-si contureze o parere despre forma depresiei psihotice.
Depresiile endogene (psihotice) au o mare legatura cu anumiti factori biologici, iar depresia psihotica are o evidenta conotatie genetica, ce nu e datorata unui eveniment extern. Putem spune ca e melancolia – una dintre fazele psihozei maniaco-depresive.
Psihoza maniaco-depresiva
Este vorba de o boala, cu o evidenta componenta genetica, boala care, in forma sa tipica, se caracterizeaza printr-o alternanta de faze de excitatie, numita maniaca si de depresie melancolica.
Episodul maniacal
Se caracterizeaza:
- Intensa excitatie insotita de jovialitate, puerilitate, tendinta de a rade, accelerare a ideiilor, jocuri de cuvinte adesea grosiere, insomnie, sentiment de autoputernicie.
- Subiectul prezinta o hiperactivitate, se poate deda unor cheltuieli nesabuite, isi neaga tulburarile, are impresia ca este plin de energie si ca nimic nu-l va putea opri.
- In toata aceasta perioada, persoana aflata in episod maniacal, nu are constiinta propriilor sale limite si isi poate pune viata in joc, implicandu-se in niste provocari nerealiste.
Acestea sunt doar cateva dintre caracteristicile episodului maniacal si le-am prezentat pe acestea pentru ca in anumite cazuri, tulburarile de dispozitie se inverseaza, astfel vom asista la un reviriment depresiv grav, numit “melancolie”.
Melancolia
Accesul melancolic se constituie progresiv, in cateva saptamani, fara sa aiba o cauza declansatoare cunoscuta, dar se intampla ca, retrospectiv, sa putem gasi unele semne prevestitoare.
Adesea sunt semne indirecte si generale, precum o oboseala care se agraveaza, ganduri obsesiv anxioase, hipermotivitate, tulburari ale caracterului (iritabilitate) si o nehotarare din ce in ce mai mare. La acestea, se adauga unele simptome tipice, precum o depreciere de sine si un dezinteres progresiv fata de tot ceea ce inainte procura placere.
Uneori, dimpotriva, tulburarea melancolica se instaleaza rapid, atunci fiind vorba despre un viraj al dispozitiei, sau despre un viraj melancolic. Subiectul are chipul trist, fara expresie, sprancenele adesea incruntate, trasaturile prea putin mobile si lasate. Toate miscarile sunt lente, ramane inert, imobil intr-un fel de concentrare asupra durerii sale morale. Lentoarea psihomotorie este maxima.
Subiectul este lipsit de energie, fiecare gest il costa o cantitate prea mare de resurse interioare. Raspunde cu incetineala la intrebari, cu un glas stins monocord, prin monosilabe. Atat de greu ii este sa faca orice si atat de mult sufera incat suferinta ii ajunge la paroxism: ea deviaza si monopolizeaza ultimele forte ale depresivului.
Melancolicul este aproape inaccesibil, pare zidit in chinul sau imens si daca ajunge sa vorbeasca, exprima cu incetineala si greutate anumite teme extrem de negative:
- de incurabilitate – nimeni nu poate face nimic pentru el, nu se va vindeca niciodata;
- de instisfactie si esec – viata lui n-are nici o valoare, n-a facut niciodata nimic bun;
- de autodepreciere – nu se mai suporta, si-a pierdut stima de sine, se indoieste de capacitatile sale ( intelectuale, fizice, profesionale…);
- de culpabilitate – sufera pentru ca asa merita, aceasta este consecinta greselilor sale trecute si necesara lor pedeapsa.
Clasic, sunt diferentiate patru forme ale melancoliei:
1. Melancolia confuza sau confuzo-dementiala.
Capacitatile intelectuale si cognitive (memoria, atentia, concentrarea, rationamentul si judecata) pot fi recuperate in cadrul unui demers de tratare a bolii, cum ar fi psihoterapia.
2. Melancolia stuporoasa.
Adesea, este vorba despre forma netratata a unei evolutii tardive spre melancolie. Subiectul nu se misca, nu vorbeste si se opune. Refuza sa manance, astfel apare slabirea si deshidratarea.
3. Melancolia anxioasa.
Angoasa este predominanta in aceasta forma de melancolie. Se constata o mare stare de agitatie, insotita de deambulatie, gesticulatie, lamentatii monotone si monocorde.
4. Melancolia deliranta.
Daca temele sunt in raport cu tristetea starii sufletesti, atunci se spune ca sunt congruente, de exemplu, la fel ca: ideile de ruina, autoacuzarile absurde pentru crime ce nu au fost comise niciodata.
Pot fi si teme necongruente cu starea sufleteasca, precum nefunctionarea unui organ (tub digestiv astupat) sau negarea de organ ca in sindromul Cotard in care pacientul afirma ca nu mai are creier ori stomac si ca este menit unei vesnice damnari, ca trupul i se modifica in volum si aspect.
Depresia este o boala ce necesita tratament si in situatii ca cele prezentate mai sus consultarea unui specialist este obligatorie.
Psihoza maniaco-depresiva a evoluat in mod considerabil din cauza introducerii unor noi medicamente cu efecte daunatoare, de aceea noi recomandam consultarea unui psihoterapeut.
[divider] [colored_box title=”Programare Psiholog Galati Oana Rafa – Cabinet psihoterapie PsiHolistic”] [one_half] [contactform email=”contact@psiholistic.ro” subject=”Inscriere Psihoterapie – Articol Anxietate 1″ success=”Inscrierea a fost realizata cu succes. Va vom contacta telefonic in scurt timp. Va multumim! ” akismet=”true”] [name label=”Nume” required=”true”] [textfield label=”Telefon” required=”true”] [email label=”Email”] [submit value=”Inscriere”] [/contactform] [/one_half] [one_half_last] Sau puteti face o programare direct la telefonul:
0756 62 77 92
[/one_half_last] [/colored_box] [divider]